ISO
Standards Internaziunali è altre pubblicazione
I principali prudutti di ISO sò norme internaziunali. L'ISO publica ancu rapporti tecnichi, specificazioni tecniche, specifiche dispunibili publicamente, corrigenda tecniche è guide.
- Cumandamenti internaziunali
- Quessi sò designati usando u formatu ISO [/ IEC] [/ ASTM] [IS] nnnnn [-p]: [aaaa] Titulu, induve nnnn hè u numeru di u standard, p hè un numeru di parte facultativu, aaaa hè l'annu publicatu, è Title descrive u sughjettu. IEC di Comissioni Elettrotécnica Internaziunali hè inclusu se i risultati standard di u travagliu di ISO / IEC JTC1 (u Cumitatu Tecnicu Cunghjuntatu ISO / IEC). ASTM (A Società Americana per i Testi è i Materiali) hè aduprata per i standard sviluppati in cooperazione cù ASTM International. aaaa e IS ùn sò micca usati per un standard incompletu o micca publicatu è in qualchì circustanza ponu esse lasciatu fora u titulu di un travagliu publicatu.
- Rapporti tecnichi
- Queste sò emesse quandu un cumitatu tecnicu o sottucumitatu hà raccoltu dati di un altru tipu da quelli publicati normalmente cum'è Standard Internaziunale, cum'è riferimenti è spiegazioni. E cunvenzioni di nome per queste sò listesse per e norme, eccettu TR prepended invece di IS in nome di u raportu.
Per esempiu:
- ISO / IEC TR 17799: 2000 Codice di Pràtica per a Gestione di Sicurità di Informazione
- ISO / TR 19033: 2000 Documentazione tecnica di produttu - Metadata per a documentazione di custruzzione
- Specificazioni tecniche è publicamente dispunibuli
- E specificazioni tecniche ponu esse produtte quandu "u sughjettu in questione hè sempre in fase di sviluppu o induve per qualsiasi altra ragione ci hè a futura ma micca a pussibilità immediata di un accordu per publicà una Norma Internaziunale". Una specificazione dispunibile publicamente hè di solitu "una specificazione intermedia, publicata prima di u sviluppu di una Norma Internaziunale piena, o, in IEC pò esse una publicazione" doppiu logò "publicata in cullaburazione cù una urganizazione esterna". Per cunvenzione, entrambi i tipi di specificazione sò nominati in un modu simile à i rapporti tecnichi di l'organizazione.
Per esempiu:
- ISO / TS 16952-1: 2006 Documentazione tecnica di produttu - Sistema di designazione di riferimentu - Parte 1: Regule generali di applicazione
- ISO / PAS 11154: 2006 Veiculi stradali - Carrieri di tetti
- Corrigenda tecnica
- L'ISO emette ancu qualchì volta "corrigenda tecnica" (induve "corrigenda" hè u plurale di corrigendum). Si tratta di modifiche fatte à e norme esistenti per via di difetti tecnichi minori, miglioramenti di usabilità, o estensioni di applicabilità limitata. Sò generalmente emessi cù l'aspettativa chì u standard interessatu sia aggiornatu o ritiratu à a so prossima revisione pianificata.
- Guide ISO
Si tratta di metanormi chì coprenu "questioni relative à a standardizazione internaziunale". Sò chjamati aduprendu u furmatu "Guida ISO [/ IEC] N: aaaa: Titulu".
Per esempiu:
- ISO / IEC Guide 2: 2004 Normalizazione è attività cunnesse - Vocabulare generale
- Guida ISO / IEC 65: 1996 Requisiti generali per i corpi chì operanu certificazione di u produttu
Un standard publicatu da ISO / IEC hè l'ultima tappa di un longu prucessu chì principia cumunemente cù a pruposta di novu travagliu in un cumitatu. Eccu alcune abreviazioni aduprate per marcà un standard cun u so statu:
- PWI - Articulu Preliminary Work
- NP o NWIP - Nuova Proposta / Proposta di Articulu di New Work (p.e., ISO / IEC NP 23007)
- AWI - Articulu di travagliu novu appruvatu (p.e., ISO / IEC AWI 15444-14)
- WD - Abbozzu di travagliu (per esempiu, ISO / IEC WD 27032)
- CD - Disegnu di u Cumitatu (per esempiu, ISO / IEC CD 23000-5)
- FCD - Abbozzu di u Cumitatu Finu (per esempiu, ISO / IEC FCD 23000-12)
- DIS - Abbozzu Standard Internaziunale (p.e. ISO / IEC DIS 14297)
- FDIS - Abbozzamentu finale di Standard Internaziunale (p.e., ISO / IEC FDIS 27003)
- PRF - Prova di un novu Standard Internaziunale (p.e., ISO / IEC PRF 18018)
- IS - Standard Internaziunale (p.e. ISO / IEC 13818-1: 2007)
Abreviazioni aduprate per emende:
- NP Amd - Nova Proposta di Emenda (per esempiu, ISO / IEC 15444-2: 2004 / NP Amd 3)
- AWI Amd - Approvazione nova Articulu di emendamentu di travagliu (per esempiu, ISO / IEC 14492: 2001 / AWI Amd 4)
- WD Amd - Abbozzu di travagliu emendatu (per esempiu, ISO 11092: 1993 / WD Amd 1)
- CD Amd / PDAmd - Cummissione Abbozzu di Amenda / Abbozzu di Proposta (eg. ISO / IEC 13818-1: 2007 / CD Amd 6)
- FPDAmd / DAM (DAmd) - Abbozzu di Proposta Finale / Ammenda di Prughjettu (eg. ISO / IEC 14496-14: 2003 / FPDAmd 1)
- FDAM (FDAmd) - Abbozzamentu finale di Ammenda (es. ISO / IEC 13818-1: 2007 / FDAmd 4)
- PRF Amd - (per esempiu, ISO 12639: 2004 / PRF Amd 1)
- Amd - Emendamentu (per esempiu, ISO / IEC 13818-1: 2007 / Amd 1: 2007)
Altre sigle:
- TR - Rapportu Tecnicu (eg. ISO / IEC TR 19791: 2006)
- DTR - Abbozzu Rapportu Tecnicu (p.e., ISO / IEC DTR 19791)
- TS - Specificazione tecnica (per esempiu, ISO / TS 16949: 2009)
- DTS - Abbozzamentu Specificazione Tecnica (eg, ISO / DTS 11602-1)
- PAS - Specificazione Publicamente Disponibile
- TTA - Valutazione di Tendenze Tecnologiche (per esempiu, ISO / TTA 1: 1994)
- IWA - Accordu Internaziunale di Workshop (per esempiu, IWA 1: 2005)
- Cor - Currigendum Tecnicu (p.e., ISO / IEC 13818-1: 2007 / Cor 1: 2008)
- Guida - una guida per i cumitati tecnichi per a preparazione di normi
E Norme Internaziunali sò sviluppate da cumitati tecnichi ISO (TC) è sottucumitati (SC) da un prucessu cù sei passi:
- Fase 1: Fase di pruposta
- Etapa 2: Fase preparatoria
- Fase 3: Fase di u Cumitatu
- Fase 4: Fase d'inquistazione
- Etapa 5: Fase di appruvazioni
- Etapa 6: Fase di publicazione
U TC / SC pò avè configuratu gruppi di travagliu (WG) di esperti per a preparazione di un prugettu di travagliu. I sottocumitati ponu avè parechji gruppi di travagliu, chì ponu avè parechji Subgruppi (SG).
Codice stadiu | Stage | Nome di documentu assuciatu | Abbreviations |
|
---|---|---|---|---|
00 | Preliminariu | Elementu di travagliu preliminariu | Pwi | |
10 | Pruposta | Proposta di novu elementu di travagliu |
|
|
20 | Preparatoria | Prublemi di travagliu o disegni |
|
|
30 | Cumitatu | Cummissione o disegni |
|
|
40 | Enquiry | Prughjettu di quistione |
|
(CDV in IEC) |
50 | Aprovata | Prughjettu finale |
|
|
60 | Publicazione | Standard Internaziunale |
|
|
90 | recensione | |||
95 | Sbanditi |
Hè pussibule di omette certe tappe, s'ellu ci hè un documentu cun un certu gradu di maturità à l'iniziu di un prugettu di standardizazione, per esempiu un standard sviluppatu da un'altra urganizazione. E direttive ISO / IEC permettenu ancu a cosiddetta "procedura Fast-track". In questa prucedura un documentu hè sottumessu direttamente per l'approvazione cum'è un prugettu di Standard Internaziunale (DIS) à l'organi membri ISO o cum'è un prugettu finale di Standard Internaziunale (FDIS) se u documentu hè statu sviluppatu da un organu internaziunale di normalizazione ricunnisciutu da u Cunsigliu ISO.
U primu passu-una pruposta di travagliu (Nova Proposta) hè appruvata à u sottucumitatu pertinente o cumitatu tecnicu (per esempiu, SC29 è JTC1 rispettivamente in u casu di Moving Picture Experts Group - ISO / IEC JTC1 / SC29 / WG11). Un gruppu di travagliu (WG) di esperti hè istituitu da u TC / SC per a preparazione di una bozza di travagliu. Quandu a portata di un novu travagliu hè abbastanza chiarita, alcuni di i gruppi di travagliu (per esempiu, MPEG) di solitu facenu una dumanda aperta di pruposte - cunnisciuta cum'è "chjamata à pruposte". U primu documentu chì hè pruduttu per esempiu per i standard di codificazione audio è video hè chjamatu mudellu di verificazione (VM) (prima chjamatu ancu "mudellu di simulazione è di prova"). Quandu una fiducia sufficiente in a stabilità di u standard in via di sviluppu hè ghjunta, un prughjettu di travagliu (WD) hè pruduttu. Questu hè in forma di standard ma hè tenutu internu à u gruppu di travagliu per a revisione. Quandu una bozza di travagliu hè abbastanza solida è u gruppu di travagliu hè soddisfattu chì hà sviluppatu a migliore soluzione tecnica à u prublema trattatu, diventa abbozzu di cumitatu (CD). S'ellu hè necessariu, hè poi mandatu à i membri P di u TC / SC (organi naziunali) per scrutiniu.
U CD diventa l'abbozzu finale di u cumitatu (FCD) se u numeru di voti pusitivi supera u quorum. E bozze successive di u cumitatu ponu esse cunsiderate finu à chì si ghjunghje à un consensu nantu à u cuntenutu tecnicu. Quandu hè ghjuntu, u testu hè finalizatu per a presentazione cum'è un prugettu di Standard Internaziunale (DIS). U testu hè dopu sottumessu à l'urganisimi naziunali per vutà è cummentà in un periudu di cinque mesi. Hè appruvatu per a presentazione cum'è un prugettu finale di Standard Internaziunale (FDIS) se una maggioranza di dui terzi di i membri P di u TC / SC sò in favore è micca più di un quartu di u numeru tutale di voti emessi sò negativi. ISO tenerà allora un scrutinu cù l'Organi Naziunali induve ùn sò permessi cambiamenti tecnichi (iè / nimu scrutinu), in un periudu di dui mesi. Hè appruvata cum'è Standard Internaziunale (IS) se una maggioranza di i dui terzi di i membri P di u TC / SC hè in favore è micca più di un quartu di u numeru tutale di voti emessi sò negativi. Dopu l'approvazione, solu cambiamenti editoriali minori sò introdutti in u testu finale. U testu finale hè mandatu à u Sicritariatu Centrale ISO, chì u publicheghja cum'è Standard Internaziunale.